Visul...unei vieti.  

Posted by: Diana in





,,In visul meu, lacrimile i s-au intors la loc, urcand pe obraji…In visul meu, oamenii isi cereau iertare pentru lucrurile care erau pe cale sa se-ntample si aprindeau lumanari tragand aer in piept.” [J.S.Foer – Extrem de tare si incredibil de aproape]

   In visul meu, oamenii zambesc din inima. In visul meu, el o ia pe ea de mana, in mijlocul parcului, o leaga la ochi cu o esarfa neagra, o cuprinde in brate si incep sa danseze. In visul meu, oamenii se opresc sa ii priveasca, dar lor nu le pasa. Ei mangaie pamantul cu pasi de dans, iar cerul le mangaie dansul cu fulgi de zapada sau stropi de ploaie. In visul meu, zambetul inimilor e mai perceptibil decat cel al buzelor, iar bucuria din ochi sclipeste mai tare decat stele din noptile cu cer senin. In visul meu, copacii ii privesc si verdele lor le coloreaza sufletele…suflete cu dispozitie dansabila si ganduri fluturalnice. In visul meu, oamenii se lasa coplesiti de o bucurie copilaroasa…
   Dar vine dimineata… Si in realitate, nimeni nu zambeste nimanui. Nu exista un el si o ea care danseaza in parc, ci doar un el care, eventual, se uita plictisit la ce chestii tari mai poate face telefonul lui, in timp ce ea ii spune ce a mai vazut prin magazine sau ce noutati au mai aparut in viata prietenelor ei. In realitate, el nu o cuprinde pe ea in brate cu drag sa o mangaie, de teama sa nu il vada vreun prieten si apoi sa spuna ca deja e ,,sub papuc”. Pamantul nu e mangaiat sub pasi de dans, ci doar batatorit de pasi furiosi si grabiti, care nici nu stiu sa se mai opreasca, pentru a lasa ochii sa priveasca in jur sau si mai bine, spre Cer. In realitate, oamenii mari au uitat ce inseamna sa fii copil, iar copiii nici nu mai sunt lasati sa isi traiasca din plin copilaria, ci sunt fortati sa devina adulti…Pentru ce anume, inca nu stiu…
   Dar cine stie…poate va veni ziua in care voi iubi si diminetile…


This entry was posted on marți, ianuarie 20, 2009 and is filed under . You can leave a response and follow any responses to this entry through the Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom) .

13 comentarii

maine dimineata deschide fereastra si zambeste soarelui,aproapelui,necunoscutilor...vei primi rasplata....asteptata..

si de ce vrei sa renunti la visele tale?

sa renunt? as renunta la multe, dar niciodata la ele. dupa cum spun versurile unei melodii: ,,can't you see?...my dreams are me..." asa si cu mine. :)

make a big mess and make lots of wishes.have what you want. but want what you have!.and don't spend your life looking back.!
turn up the music.turn it up loud! take a few chances.let it all out! because you won't regret it.looking back from where you have been.because it's not who you knew and it's not what you did.It's how you live..
where ever you are and wherever you've been.now is a time to begin!
nu renunta la ele.>:D<

ohoo, multe puncte importante ai atins in ceea ce ai scris mai sus. :) da, nu doar eu, ci noi in general trebuie sa dorim ceea ce avem, sa avem parte de inceputuri...frumoase, speciale, diferite.
multumesc anonimule! :)

anonimul eu nu`i tot ala cu anonimul 1.:))) si you welcome.:)
anonim2

:)) merci ca m-ai lamurit :D si totusi ar fi mai usor sa stiu numele decat anonim1 sau anonim 2 :P :))

o sa te prinzi thu.:))) cel putin la anonimu`2 :))):-j
keep doing the good job! >:D<:*

@anonim 2: de unde ai copiat chestia aia in engleza? :))

is lyrics de la point of grace.:)
dc?
anonim2.

o sa ma prind...e bine de stiut asta :))
faine versuri ;)

pesimist...realist...asta e realitatea pe care am vazut'o pana acum. dar cine stie, poate se va schimba... :)

Trimiteți un comentariu