Nu cred că fericirea depinde de cât de mult un om are. Niciodată nu s-a măsurat fericirea adevărată în cantitatea lucrurilor materiale. Nu înţeleg oamenii care-şi raportează fericirea direct la bunăstare şi nu la bunătate. Nu pricep nici de ce se presupune mereu că automat un om bogat e fericit, iar un om sărac e cel mai nefericit. Nu-ţi umple sufletul maşina şi nici casa, nici ceasul de marcă sau dulapul plin cu haine. Poate să pară ca e aşa. E o minciună însă.
E greşit să crezi că fericirea depinde de o persoană sau alta. Aici mă simt şi eu. Sunt dependentă din punct de vedere emoţional şi iubirea celorlalţi mă fericeşte exagerat de mult. Depind prin urmare şi de manifestările lor exterioare a ceea ce presupun că simt faţă de mine. Cel mai mic gest de afecţiune sau de interes mă umple de bucurie, iar dezinteresul...da, mă face să sufăr. Nu-i o atitudine sănătoasă şi încerc să mă educ în acest sens.
Noua lecţie zilnică pentru mine? Deschide ochii Diana, aminteşte-ţi de ceea ce ai ca persoană, ca suflet. Aminteşte-ţi de tot ceea ce ţi s-a dat, ca şi dar şi har nespus. Aminteşte-ţi apoi de oameni, de lucruri. Aminteşte-ţi de toate şi mulţumeşte. Nu trăi viaţa nemulţumită şi nemulţumitoare. Nu uita însă că dacă ai ceva, ai acum. Nimic nu ţi-e garantat şi pentru ziua de mâine.
Toţi am primit atât de mult, doar de-am învăţa să vedem cu adevărat.
În final, lecţia nu e doar mulţumirea. Lecţia-i să înveţi că fericirea nu depinde de alte lucruri sau de alţi oameni. Fiecare e atât de fericit, pe cât se lasă să fie.
This entry was posted
on sâmbătă, martie 26, 2011
.
You can leave a response
and follow any responses to this entry through the
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
.
Ai foarte mare dreptate ...Dar pentru mine depinde de lucruri ,persoane, etc deoarece cred ca asta este definitia omului..nu te poti lasa pe tn sa fi fericit daca nu ai conditiile sufletesti necesare pentru fericire..cred cu adevarat ca doar cand oferi dragoste te simti cu adevarat fericit
Hmmm, cineva imi spunea odata:< Dani, incearca sa te bucuri de cel mai neansemnat lucru si asa ai sa fi mai fericit si ai sa treci mai usor prin viata!!> Normal atunci nu am luat in seama ce mi s-a spus. Pentru a ajunge la locul de munca trebuia sa iau trenul si la intrarea de metrou in fiecare diminneata era cineva ce impartea ziare iar in unul din ele pe ultima pagina era un articol ce il citeam in fiecare zi prima data. Se trata tot felul de teme unele mai interesante altele nu, dar intr-o dimineata era un articol intitulat < A fi sau a nu fi>. De adevaratelea ma socat. Articolul era un comentariu pe seama unei emisiuni tv de cu o zi inainte, emisiune in care au fost invitati mai multe familii sau persoane ce au pierdut pe cineva drag in urma unui accident sau probleme de sanatate. Normal, au fost persoane sau parinti c e si-au pierdut copilul in accident si ca de atunci nu pot sa inteleaga de ce , si de ce copilul si nu ei.......si alte si alte. Totusi a fost doi parinti care si-au pierdut fica in urma unei probleme de sanatate si relata unele dintre ultimele ei cuvinte, si spunea asa:
"Mama, tata problema nu e ca viata nu merita sa o traiesti, e ca nu stim sa o traim asa cum ar trebuii! Eu plec curand dar vreau sa va cer un lucru, avand in vedere ca voi ramaneti vreau sa va bucurati de viata. Bucurati-va de fiecare moment asa cum ar fi ultimul. Cand va treziti uitati-va pe fereastra la rasaritul de soare, o sa descoperiti ca nu sunt doua la fel. Cand treci pe strada si intri intr-o brutarie ,respira adanc si lasa sa ti patrunda pana in adancuri mirosul de paine recent coapta. Nu lucrurile mari dau fericirea, ci toate aceste mici amanunte din viata te fac constient ca existi.Profitati, inca mai puteti!!!"
Si se incheiea articolul cam asa ..... LECTIE DE VIATA....AZI SUNTEM....SAVURATI !!!
cu toate ca asta a fost cu mult timp in urma ink mai am acel ziar si acel articol o sa ramana un reper in viata mea.