Să mă bucur de Tine
e tot ce-mi doresc;
Trăind Tu în mine
spre Cer să păşesc.
Privirea în Sus
mereu să o ţin,
purtată mereu
doar de harul divin.
Să-mi fii Tu putere
în orice-ncercare -
speranţa din mine
ce nicicând nu moare.
Ispite de vin
sau pofta lumească,
nicicând nu m-abată
de la ţinta cerească.
A Ta mă declar
cu tot ce sunt eu,
căci sunt slujitorul
iar tu Dumnezeu.
De moarte mă tem.
Mă tem cu-nfiorare,
dar nu mă tem
de clipa-n care, de tot, eu am să plec;
mă tem să fiu
în Ceruri, fără voi.
Mă tem
că n-o să fiţi acolo
să cântăm
şi n-o să fiţi să-ngenunchem
cu-atâta bucurie
în faţa Celui pe care voi,
ai mei preaiubiţi,
m-aţi învăţat să Îl iubesc
şi să-L doresc
mereu mai mult, mereu mai tare.
De-aceea, pentru iubirea ce vi-o port
în inimă
şi pentru preţuirea de-a-mi fi părinţi,
vă rog cu drag
în Ceruri cu mine să fiţi.
