Marti am spus ca iubesc inceputul acesta de decembrie. Am iubit parcul, cum s-au pornit instalatiile exact cand am intrat acolo, cum am zambit si am stat pe o banca asa, fara sa fie frig sau trist.
Am mai spus ca as vrea sa dispara oamenii in clipa aia, sa nu fie acolo unde eram, ci sa fie doar atmosfera de basm pe care o simteam in inima si colindele.
E anotimpul iubirii si anul acesta vreau sa-l fac sa devina si anotimpul fericirii in viata mea.
Vreau sa zambesc, sa ma bucur, sa ma plimb prin parc mult, sa ma opresc si sa privesc cu adevarat.
Vreau sa stau cu privirea indreptata in Sus, sa vad frumusetea Cerului din care stiu ca in curand vor veni fulgi de zapada. O sa ii iubesc si pe ei, asa reci cum sunt. O sa le iubesc atingerea si frumusetea.
O sa te iubesc pe tine si pe ea si pe voi.
Visez la o iarna fermecata si fermecatoare si o voi avea.
Asta am decis astazi, sa am parte de iarna mea de vis.
Si va doresc si voua la fel, sa aveti o iarna exact cum inima voastra o doreste!
This entry was posted
on joi, decembrie 03, 2009
and is filed under
anotimpuri,
bucurie
.
You can leave a response
and follow any responses to this entry through the
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
.
frumos spus! si frumoasa fotografie,Diana!