Extrem de tare si incredibil de aproape  

Posted by: Diana in ,

Si dupa cum am spus, astazi o sa postez cateva fragmente din ultima carte citita, dar printre primele in topul preferintelor.
,,Extrem de tare si incredibil de aproape" este scrisa de Jonathan Safran Foer [e genial!] si prezinta povestea si unele aventuri, as putea sa le numesc, ale lui Oskar, un baietel de 9 ani [care spune el, e inventator, fracofil, explorator, pacifist, bijutier, fan Beatles si multe altele]. Cartea ne prezinta intr-un stil absolut genial [e cuvantul care imi vine cel mai des in minte cand ma gandesc la cartea aceasta] misiunea secreta a lui Oskar de a gasi incuietoarea la care se potriveste o cheie gasita printre lucrurile tatalui sau dupa moartea acestuia, ca urmare a atentatului de la 11 septembrie.
De asemenea, gasim si o poveste de iubire uimitoare...dialogurile, intensitatea cu care sunt exprimate trairile si sentimentele, totul face ca aceasta carte sa merite sa fie citita.
Va las in continuare cateva fragmente [pe care mi-a fost foarte greu sa le selectez, pentru ca am mult mai multe scrise ca preferate] si cine stie...poate o sa va starneasca un pic curiozitatea ;)

* ,,In noaptea aceea, in pat, am inventat un tub special care sa treaca pe sub toate pernele din New York si sa se conecteze la rezervor. Cand plang oamenii pana adorm, lacrimile s-ar strange toate in acelasi loc si dimineata omul de la meteo ar spune daca nivelul apei din Rezervorul Lacrimilor a crescut sau a scazut si atunci ai sti daca New Yorkul e trist sau nu."
*,, Dar cum ar fi un dispozitiv care sa-i recunoasca pe toti oamenii pe care-i stii? Ca atunci cand trece o ambulanta pe strada sa clipeasca un semnal luminos pe parbriz:
NU TE INGRIJORA! NU TE INGRIJORA!
Asta daca dispozitivul persoanei bolnave nu a detectat prin apropiere dispozitivul cuiva cunoscut. Si daca dispozitivul ar detecta un dispozitiv al cuiva cunoscut, ambulanta ar putea semnaliza numele celui dinauntru si apoi:
NU E NIMIC GRAV! NU E NIMIC GRAV!
Sau, daca ar fi ceva grav:
E GRAV! E GRAV!
Si ai putea sa-i notezi pe oameni in functie de cat de mult ii iubesti, astfel incat, daca dispozitivul persoanei din ambulanta ar detecta dispozitivul persoanei pe care o iubeste cel mai mult sau al persoanei care il iubeste cel mai mult si daca omul din ambulanta ar fi grav ranit sau chiar ar fi pe moarte, atunci ambulanta ar semnaliza:
LA REVEDERE! TE IUBESC! LA REVEDERE! TE IUBESC!
Un lucru la care e foarte placut sa te gandesti este cum ambulanta cuiva care ar fi primul pe lista multor oameni, cand ar trece in goana spre spital, ar semnaliza tot timpul:
LA REVEDERE! TE IUBESC! LA REVEDERE! TE IUBESC!
* ,,Imi doresc sa fiu din nou tanara, sa am sansa de a-mi lua viata de la capat. Am suferit mai mult decat era nevoie. Iar bucuriile pe care le-am avut n-au fost tot timpul atat de senine. As fi putut trai altfel. Cand eram de varsta ta, bunicul meu mi-a cumparat o bratara cu rubine. Era prea mare pentru mine si-mi aluneca de pe mana. Mai tarziu mi-a spus ca-l rugase pe bijutier s-o faca astfel. Marimea ei trebuia sa fie un simbol al dragostei lui. Mai multe rubine, mai multe dragoste. Dar n-am putut niciodata s-o port de bunavoie. N-am putut s-o port deloc. Asa ca iata ce voiam sa-ti spun de fapt. Dac-ar fi sa-ti dau acum o bratara, ti-as masura incheietura mainii de doua ori."
*,,I-am spus:
- Oamenii sunt singurele animale care rosesc, rad, au religie, duc razboaie si se saruta cu buzele. Asa ca, intr-un fel, cu cat te saruti mai mult cu buzele, cu atat esti mai om.
- Si cu cat duci mai mult razboaie?
Atunci am tacut eu…"
*,,…a murit in bratele mele, spunand: ,,Nu vreau sa mor”. Asa e moartea. Nu conteaza ce uniforme poarta soldatii. Nu conteaza cat de bune sunt armele. M-am gandit ca, daca toata lumea ar vedea ce-am vazut eu, n-ar mai fi niciodata razboi."
*,,-Suisurile si coborasurile te fac sa simti ca lucrurile din jur conteaza, dar ele nu inseamna nimic.
- Si atunci care sunt lucrurile care inseamna ceva?
- Sa fii om de incredere, asta inseamna ceva. Sa fii bun."
*,,Cred ca lucrurile sunt extrem de complicate, iar faptul ca ea avea grija de mine era cat se poate de complicat. Dar era si extrem de simplu. In singura mea viata, ea era mami mea, iar eu eram fiul ei…"







This entry was posted on vineri, decembrie 05, 2008 and is filed under , . You can leave a response and follow any responses to this entry through the Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom) .

0 comentarii

Trimiteți un comentariu