parcă a amuţit acel ceva care mă îndemna să scriu şi deşi vreau şi încerc, nu ies rânduri care să aibă cât de cât un sens. s-a lăsat de tot tăcerea în oraşul sufletului meu [da, nu are rost să te miri, pentru că sufletul mi-e orice şi de toate, de la ceainărie la anotimp, la oraş sau parc, lumânare sau caiet cu foi rupte şi scrise cu pix negru şi lista poate continua.] în amuţenia asta nu pot dormi noaptea cu ceas care ticăie în cameră. tic-tac, tic-tac, prefer să tacă, pentru că altfel mă ţine trează şi e fapt dovedit, la mine număratul oilor chiar nu funcţionează.
şi undeva în tot acest ceva, mă trezesc parcă uneori buimacă şi mă întreb dacă oare chiar asta e lumea în care trebuie să trăim.
deşi ştiu prea bine că oamenii sunt răi, uneori mi-e imposibil să nu mă mir de răutatea gratuită a unora, care zici că trăiesc ca să fie răi şi batjocoritori. mă mir şi de ignoranţa altora sau de modul uşor în care mulţi tratează lucruri serioase. mă mir de multe şi nu e bine aşa, pentru că aş prefera să mă mir de cer sau de flori sau de nori sau de insecte.
am ajuns să mă mir de ceea ce ar trebui să mă lase indiferentă şi rece[asta zic şi cred acum].
revino-ţi, fată dragă!
da..revino-mi...
This entry was posted
on marți, martie 30, 2010
and is filed under
râzânda şi plângânda
.
You can leave a response
and follow any responses to this entry through the
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
.
Poate e de la primăvară. Astenie parcă-i zicea :))
Mai în glumă mai în serios, nu te stresa atâta cu răutăţile şi nedreptatea din lume.
Inima unui om e prea mică să poată încăpea toate acestea-n ea.
revino-ti :D
se poate oare sa-ti fie dor de viata in actiune?...atunci cand traiesti ca artist/actor al propriei vieti. Si cand lasi deoparte locul de spectator = persoana influentata de altii - prin actiunile lor - sa rada, sa planga, sa simta viata sau sa fie coplesit de alte trairi/sentimente.
Pentru o perioada asa placuta ca acum, fiecare om ar trebui sa traiasca viata din plin, sa o guste, sa se bucure de fiecare moment din zi si din noapte... fara a lasa multe clipe de gandire pentru rautatea si viclenia altora.
asa ca...revino la starea de artista a vietii tale si foloseste si culoare pentru infrumusetare ;)...ca e primavara
Hey tu te stresezi prea mult pentru toata lumea te intereseaza prea mult rautatile ei mai bn uita de ele. Gandeste-te mai bn la frumusetea florilor si a cerului pt ca tu esti o mare visatoare.iti doresc sa ti s indeplineasca toate visele si te rog sa scri cat poti tu de des pe blog.pt ca atunci cand citesc inima mea tresalta de bucurie! o seara placuta
manu, astenia sa fie oare? :))
Recunosc, uneori ma stresez prea tare si degeaba cu chestii de genul, dar ma gandesc daca indiferenta nu inseamna de fapt sa inchid ochii, adica sa trec cu vederea, sa ma fac ca nu vad=ca nu exista, iar asta nu stiu in ce masura e bine sau nu :)
O gramada incap in inima unui om, deci nu stiu cat de mare-i micimea ei.
Sam, e foarte posibil sa-mi fie dor, dar dorul asta sper sa se lecuiasca in curand :)
Sa stii ca am destule clipe de aiureala fericita, in care nu-mi pasa, dar la un moment dat cred ca revenirea cu picioarele pe pamant este inevitabila, si stim cu totii ce gasim pe aici.
Dar oricum, ma gandeam acum ca la urma urmei, fiecare vede ce vrea sa vada. Oh, prea complicat :))
Voi reveni la starea mea, sunt pe drumul cel bun, m-am oprit putin sa stau la umbra si de aici lucrurile se vad altfel :))
Multumesc pt ca treci pe aici :)
Anonim, uitarea e buna uneori, dar sa uiti ca oamenii sunt rai e ca si cum ai crede ca toti sunt buni, iar asta cred eu ca duce la o naivitate periculoasa. Naivitatea uneori e ca focul, arde rau daca nu esti cu bagare de seama.
Iti multumesc pentru urari si pentru cuvintele frumoase. :) Ma bucur din inima pt ce ai spus :)
O primavara minunata sa ai si te mai astept pe aici :)
nu e nici o astenie, nu e de la nici o primavara, nu e despre stres iar inima unui om asa cum e ea mica incap o gramada, incap de prea-toate.
ceea ce se intampla cu tine se va mai intampla si se intampla pentru ca intelepciunea e cea care vrea sa iti ghideze viata, pe langa dragoste etc. intelegi tu. intelepciunea nu inteligenta. asa ca sa stii.
iar daca vrei sa te miri de flori, de soare, de nori, sa te miri cu bucurie, in bucurie.
*iar in inima
:d
hain, tare ma bucur cand vad ca mi-ai scris :) da, e foarte adevarat ceea ce spui. de fapt pentru asta ma si rog, pentru intelepciune, pentru ca ea face mai mult decat orice.
mirarea cu bucurie e ceea ce imi doresc de asemenea, nu doar pentru mine, ci pentru toata lumea.
te mai astept! :)
da.de cand te-am gasit am si eu o bucurie frumoasa de fiecare data cand intru aici, la tine in cafenea.
am un talent teribil de ciudat de a citi comentariile cu intarziere :D mi-ai facut ziua frumoasa si dintr-o fata :| s-a transformat in :D
deci multumesc!
te astept mereu cu mare mare drag >:D<